Am dat peste un comentariu pe FB, citez:  “Trăim în țara milogilor. Țara lui “Ce-i în mână nu-i minciună”. E principiul doar al celor ce-și dau votul pentru un mic și-o bere (ulei, făină, o plasă)”, încheiat citatul. Cât adevăr este aici?

Ca in orice problema complexa, adevarul fie ca este undeva la mijloc, fie ca este invizibil (are radacini mai adanci si ramificatii multiple, ascuns de aparente sau chiar de modul de prezentare a problemei). Problema e in fapt veche. Democratia a vazut asemenea forme de degradare a spiritului de grup si in cazul Greciei antice si in Imperiul Roman.

Pe de o parte, cei care voteaza astazi pentru un mic si-o bere ar putea fi catalogati, in mod superficial, ca “milogi, degenerati, pomanagii, lacomi, prosti, oportunisti, imorali, etc. etc., si sa fie acuzati ca “nu le pasa”. 

Pe de alta parte, trebuie sa ne intrebam si daca nu au fost mintiti: suficient de multe ori, suficient de multi ani si suficient de grosolan incat sa nu mai aiba incredere in politicieni si stat.

Trebuie sa ne intrebam daca acesti oameni nu au ajuns asa de disperati, fara perspective si umiliti, si daca nu au fost manipulati si spalati la creier asa de jegos, incat chiar daca ar vrea, nici nu mai stiu cum sa mai iasa la lumina?  

A aparut o cultura care e paralela cu democratia participativa. O cultura individualista, focusata pe supravietuirea EU-lui si a cel mult familiei imediate. Simptomele acestei culturi sunt: traitul de pe azi pe maine, oportunismul, mica invarateala, lucru la negru, economie subterana sustrasa de la taxe, vanzarea de leustean si linguri de lemn la coltul strazii, talciocul, ciugulitul pe ici si colo, nepotism, trafic de influenta, minunea care tine doar trei zile, nu lasa vrabia din mana, descurca-te singur, mersul cu naşu si nu te duce la doctor fara o mica atentie. Insasi religia (parte din tesatura societati si care ar trebui sa aiba scop moral si spiritual) e inlocuita cu superstitie (care e un troc pragmatic). Dumnezeule chiparosule, pupati-asi talpile – eu iti dau ceva, tu imi dai ceva.

Intr-o asa societate infloreste pupatul de icoane, vrajitoria, gicitul in carti, divinatia, exorcismul, spiritism, numerologie, astrologie, alchimie si medicina alternativa. Motoul (si in acelasi timp scuza) celor imersati in aceasta sub-cultura devine: “sa mai faca si altii, eu am facut destul”. De parca democratia e un sac de boabe la care fiecare din noi trebuie sa contribuim cu un pumn de graunte, …, si preferabil o singura data. Oamenii atrasi in aceasta sub-cultura, si-au pierdut mare parte din capacitatea de intelegere si resurse (deci nu mai pot mental si finaciar sa iasa din spirala problemelor si sa functioneze in grup). In consecinta, vor investi extrem de putin in interesul colectiv si isi vor directiona toata energia pe supravietuire. Nu se vor inscrie in partide sau ONG-uri, nu vor iesi la demonstratii pentru a apara principii (ci doar pentru o marire de salariu sau pentru distrugerea competitiei). De ce sa ne mire ca vor vota cu cine ofera mai mult (chiar si o galeata rosie) sau nu vor vota deloc. Cand nu mai ai nimic, o galeata e … ceva.

Aceasta dilema a fost rezolvata de mult de sociologi, istorici si macro-economisti. Dar, merita amintita totusi din cand in cand – pentru aceia care nu inteleg ca o problema asa de ampla nu poate avea o explicatie superficiala sau o rezolvare simpla. Nu poti sa arunci cu noroi in asemenea oameni, daca nu le-ai trait drama in pielea proprie sau daca nu intelegi sursa si ramificatiile problemei. Dilema rezolvarii unei asemenea probleme se extinde chiar si peste cei care inteleg situatia.

“Daca vreau sa atenuez aceasta problema sociala, de unde cumpar lingura de lemn? De la magazin sau de la coltul strazii?

Raspunsul este filozofic: “Nu ai inteles nimic. O problema de asa amploare NU se rezolva prin cumpararea de linguri de lemn, tot asa cum nu se rezolva prin aruncatul cu noroi”. 

Date fiind conditiile problemei noastre, cum ii etichetam pe acei oameni care isi vand votul pe-un mic si-o bere?

Sunt ei Prosti sau Supravietuitori?

Comentează și tu acest articol

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.